2025 este un an al incertitudinilor, atât la nivel global cât și pentru economia României, pentru care adoptarea „Ordonanței Trenulețul” la începutul anului a fost un semnal puternic de trezire.
Diverse sectoare se confruntă deja cu presiuni financiare, ceea ce face ca evaluarea riscului comercial să fie esențială pentru evitarea problemelor de lichiditate.
În România, principalii factori care sporesc riscurile de neîncasare sunt creșterea dobânzilor, încetinirea investițiilor, creșterea costurilor pentru materiale și energie, precum și deficitele bugetare mari, ce pot exercita presiuni asupra taxelor și cheltuielilor publice.
Azi, vă propunem o analiză detaliată a celor mai riscante domenii din economie în 2025. De la construcții și imobiliare, până la agricultură și industria alimentară, care sunt riscurile atunci când încheiem contracte cu companii din aceste domenii?
1. Construcții și imobiliare
Conform Raportului Sector Atlas lansat de Allianz anul trecut, în 2024, economia mondială a atins un minim, însă a urmat o ușoară revenire ce va continua și în 2025.
Totuși, această creștere nu este uniformă, iar încetinirea economică din SUA și Europa, precum și reducerea progresivă a ritmului de expansiune din China (+4,3% prognozat pentru 2025), pot influența investițiile străine și cererea de pe piața imobiliară din România.
La nivel local, rata dobânzii de politică monetară a fost majorată la 6,50% în 2024, fapt care a condus la scumpirea creditelor ipotecare și de investiții.
Accesul mai greu la finanțare, combinat cu scăderea cererii interne (creștere economică de numai +1,4% în 2024, conform Comisiei Europene), a încetinit tranzacțiile în sectorul imobiliar.
De asemenea, inflația persistentă – estimată la 5,5% în 2024 de același raport – a dus la majorarea costurilor materialelor de construcție și, implicit, la reducerea marjelor de profit.
Pentru 2025, specialiștii anticipează menținerea acestor tendințe, ceea ce face ca sectorul construcțiilor și imobiliarelor să fie unul dintre cele mai expuse la riscul de neplată, pe fondul scăderii investițiilor și al creșterii costurilor de creditare.
2. Industria prelucrătoare (inclusiv textilă și confecții)
Deteriorarea finanțelor publice ale României – cu deficite fiscale anuale mari, estimate să rămână ridicate și în 2024-2025 – este un factor de instabilitate ce se răsfrânge și asupra industriei prelucrătoare.
Prețurile tot mai mari la energie, materii prime și costurile de transport internațional s-au adăugat problemelor de competitivitate ale companiilor locale.
În sectorul textil și de confecții, unde concurența din Asia rămâne foarte puternică, producătorii români resimt o dublă presiune: marje de profit erodate și scădere a comenzilor externe.
Mai mult, încetinirea economiilor europene – principala piață de export pentru România – afectează direct cererea pentru produsele prelucrate.
În aceste condiții, costurile ridicate pe lanțul de aprovizionare și scăderea cererii externe transformă industria prelucrătoare într-unul dintre domeniile cu grad ridicat de risc, managerii fiind nevoiți să gestioneze cu atenție fluxurile de numerar și să-și securizeze relațiile cu furnizorii și clienții.
3. Transport și logistică
Unul dintre cele mai riscante domenii din economie în 2025 rămâne transportul. Deficitul bugetar mare și datoria publică în creștere (estimări de 50% din PIB în 2025 conform raportului Sector Atlas 2024) pun presiune pe finanțele statului, ceea ce poate antrena creșterea taxelor și reducerea investițiilor publice.
Creșterea prețurilor la combustibil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității pieței energetice, este una dintre principalele probleme ale operatorilor de transport, deoarece afectează profitabilitatea.
Totodată, scăderea economică moderată și reducerea volumelor de marfă transportată subutilizează flotele. Blocajele și întârzierile în lanțurile globale de aprovizionare au generat costuri suplimentare, iar perspectivele pentru 2025 nu indică o rezolvare rapidă a acestor sincope.
4. Industria auto și componentele auto
Pentru industria auto, 2025 vine cu o serie de provocări structurale. Pe de o parte, costurile ridicate ale materiilor prime (oțel, aluminiu, componente electronice) și energia scumpă pun presiune pe marjele producătorilor și furnizorilor de componente.
Pe de altă parte, dobânzile mari și incertitudinile legate de evoluția pandemiei sau a unor conflicte geopolitice au redus apetitul consumatorilor pentru achiziția de autovehicule noi.
În cadrul conferinței „Accelerație sau frână? Pe ce pedală va apăsa industria auto în perioada următoare?”, organizată de KPMG România și Ziarul Financiar, s-a evidențiat și tranziția accelerată spre vehicule electrice și autonome.
Investițiile necesare sunt foarte mari, iar vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare pentru baterii și semiconductori pot genera blocaje.
Pentru companiile auto de talie mai mică, imposibilitatea de a ține pasul cu aceste transformări ar putea însemna dificultăți semnificative de plată către furnizori și parteneri.
5. HORECA (Hoteluri, Restaurante, Cafenele)
Deși restricțiile pandemice s-au relaxat, sectorul HORECA a intrat în 2024 deja fragilizat și cu marje de profit reduse. Inflația ridicată a dus la creșterea facturilor la utilități și la majorarea costurilor cu materiile prime și produsele alimentare.
Acest tablou, combinat cu scăderea puterii de cumpărare a populației, face ca hotelurile, restaurantele și cafenelele să resimtă un consum mai scăzut și să aibă dificultăți în a-și menține profitabilitatea.
Un alt element important este volatilitatea pandemică. Deși nu se mai anticipează restricții la nivelul celor din anii 2020-2021, industria rămâne sensibilă la eventualele noi valuri de îmbolnăviri sau la alte crize sanitare, care pot afecta turismul și consumul local.
În acest context, HORECA rămâne unul dintre cele mai riscante domenii din economie în 2025, iar managerii trebuie să-și consolideze rezervele de lichidități și să investească în strategii de diversificare.
6. Agricultură și industrie alimentară
Agricultura românească se confruntă cu provocări majore legate de schimbările climatice, secetă și alte fenomene meteo extreme, care afectează producția și implicit disponibilitatea materiilor prime pentru industria alimentară.
Conform Digi24, în 2024 s-a înregistrat o scădere de 21,3% a producției de cereale, influențată de secetă și de creșterea costurilor pentru îngrășăminte și energie.
Volatilitatea prețurilor internaționale la cereale și la alte produse agricole implică riscuri financiare mari pentru fermieri și pentru procesatorii din industria alimentară, care pot înregistra pierderi dacă nu-și hedguiesc (protejează) pozițiile pe piețele de tranzacționare.
În plus, cererea internă de produse alimentare începe să fie afectată de puterea de cumpărare în scădere, ceea ce poate determina o presiune suplimentară asupra prețurilor și a profiturilor.
Concluzii și recomandări pentru manageri
Anul 2025 se conturează drept unul al echilibristicii financiare, în care costurile ridicate, scăderea cererii și volatilitatea piețelor vor pune presiune pe majoritatea industriilor. În acest context, evaluarea riguroasă a partenerilor comerciali și a capacității lor de plată devine esențială pentru menținerea stabilității companiilor.
Direcții-cheie de acțiune
1. Evaluarea partenerilor comerciali
- Implementarea unor proceduri riguroase de analiză a bonității clienților și furnizorilor
- Stabilirea unor limite de credit și monitorizarea constantă a comportamentului de plată
- Investigarea oricăror semne de dificultate financiară pentru a lua din timp măsuri de protecție
2. Gestionarea prudentă a fluxului de numerar
- Optimizarea stocurilor
- Reevaluarea termenelor de plată
- Negocieri periodice cu furnizorii și clienții pentru a evita blocajele financiare
3. Diversificarea surselor de finanțare
- Identificarea de alternative la creditele bancare (factoring, leasing, fonduri europene, surse private de capital)
- Menținerea unei relații transparente cu instituțiile financiare
4. Creșterea rezilienței la fluctuațiile prețurilor
- Practici de acoperire valutară (hedging)
- Contracte pe termen lung cu furnizorii de energie sau materii prime
- Monitorizarea atentă a piețelor internaționale
Pe termen scurt, prudența și adaptabilitatea vor face diferența între companiile care reușesc să se mențină pe linia de plutire și cele care vor fi afectate major de blocajele financiare. Pe termen lung, consolidarea capitalului, automatizarea producției și orientarea către piețe externe cu potențial de creștere sunt strategii care pot oferi avantaje competitive și o mai mare stabilitate în fața volatilității economice globale.